Grupa centrală
Carpații Moldo-Transilvani
Cea mai lată grupă a Orientalilor și exemplul cel mai clar al celor trei fâșii de roci: lanțul vulcanic Călimani – Gurghiu – Harghita la vest, masivele cristaline și calcaroase (Bistriței, Hășmaș) în centru și flișul (Stânișoarei, Tarcău, Ciucului, Nemira) la est. Între ele se înșiră depresiunile Giurgeu, Ciuc și Brașov, străbătute de Mureș și Olt.
- Limite
- De la linia Tihuța – Depresiunea Dornelor până la Valea Oituzului.
- Cel mai înalt vârf
- Pietrosul Călimani, ~2100 m
- Masive
- 16
De reținut
- Călimani are cea mai mare caldeiră din țară (~10 km).
- Ciomatu e cel mai tânăr vulcan din Carpații românești, cu Lacul Sfânta Ana.
- Ceahlăul, din conglomerate, e o excepție în fâșia flișului.
Masive
| Nr. | Masiv | Vârf maxim | Altitudine | Roci |
|---|---|---|---|---|
| 11 | Munții Călimani | Pietrosul Călimani | ~2100 m | vulcanice (andezite) |
| 12 | Munții Gurghiu | Saca | 1776–1777 m | vulcanice |
| 13 | Munții Harghita | Harghita-Mădăraș | 1800–1801 m | vulcanice |
| 14 | Munții Ciomatu | Ciomatu Mare | 1301 m | vulcanice |
| 15 | Munții Bistriței | Budacu | 1859 m | cristaline |
| 16 | Munții Stânișoarei | Bivolu | 1530 m | fliș |
| 17 | Masivul Ceahlău | Ocolașul Mare | 1907 m | conglomerate peste fliș |
| 18 | Munții Tarcău | Grindușu | 1664 m | fliș |
| 19 | Munții Hășmaș | Hășmașul Mare | 1792 m | calcare peste cristalin |
| 20 | Munții Ciucului | Șandru Mare | ~1640 m | fliș |
| 21 | Munții Nemira | Nemira Mare | 1649 m | fliș |
| 22 | Munții Perșani | Măgura Codlei | 1292 m | mozaic: cristaline, calcare, bazalte |
| 23 | Munții Baraolt | — | sub 1100 m | fliș |
| 24 | Munții Bodoc | — | sub 1300 m | fliș |
| Munții Goșmanu | — | — | fliș | |
| Munții Berzunți | — | — | fliș |
Depresiuni și culoare
- Depresiunea Giurgeu (Gheorgheni) (intramontană, pe Mureș): Una dintre cele mai reci zone din țară, din cauza inversiunilor termice.
- Depresiunea Ciuc (intramontană, pe Olt): Inversiuni termice puternice; orașul Miercurea Ciuc.
- Depresiunile Bilbor și Borsec (intramontane mici): Ape minerale la Borsec.
- Depresiunea Comănești-Dărmănești (intramontană, pe Trotuș): Cărbune brun.
Trecători
| Trecătoare | Altitudine | Leagă |
|---|---|---|
| Pasul Bucin | 1273 m | Depresiunea Giurgeu cu Transilvania (Munții Gurghiu) |
| Pasul Bicaz | 1256 m | Depresiunea Giurgeu cu Valea Bicazului, prin chei |
| Pasul Uz | 1085 m | Depresiunea Ciuc cu Comănești |
| Pasul Tulgheș | 1025 m | Ditrău cu Tulgheș |
| Pasul Oituz | 866 m | Transilvania cu Moldova (Valea Trotușului) |
| Pasul Ghimeș-Palanca | ~700 m | Depresiunea Ciuc cu Valea Trotușului |
Lacuri
- Lacul Sfânta Ana vulcanic Singurul lac vulcanic de crater din țară.
- Lacul Roșu baraj natural Format în 1837-1838, când un versant prăbușit a blocat valea.
- Lacul Izvorul Muntelui (Bicaz) antropic Lac de baraj la poalele Ceahlăului.
Sursa: ghidul „Relieful României”, paginile 9, 11, 14, 15, 16, 17, 33, 34, 36.